Maratonul Messier 2010

 

Maratonul Messier este o competiţie anuală a fiecărui astronom amator cu sine însuşi, dar şi cu alţii, în încercarea de a găsi într-o singură noapte toate (sau cât mai multe din) cele 110 obiecte ale catalogului Messier, cel mai popular catalog de obiecte deespky. Charles Messier (1730-1817), creatorul catalogului ce îi poartă numele, a fost unul dintre primii vânători de comete: a observat 44 de comete şi a descoperit 21 (din care 6 sunt co-descoperiri) pe parcursul a patru decenii. În căutarea cometelor, Messier a descoperit diferite obiecte cu aspect nebular şi roiuri de stele pe care le-a notat şi descris pentru a nu le confunda cu cometele la observaţii ulterioare ale zonei de cer respective. Astfel a luat naştere catalogul său. Prima versiune publicată avea doar 45 de obiecte, însă a fost îmbogaţită până în 1781 la 103 obiecte cu ajutorul colegului său Pierre Mechain. Restul obiectelor până la 110 au fost adăugate ulterior începând cu 1924 de către Camille Flamarion, Hellen Sawzer Hogg şi Keneth Glyn Jones pe baza notelor din caietele lui Messier şi Mechain.


Cele 110 obiecte strlucitoare catalogate conţin galaxii, nebuloase, roiuri globulare şi roiuri deschise şi stele duble accesibile telescoapelor mici pe care le-au utilizat cei doi din observatorul lor din centrul Parisului. Conform descrierilor istorice şi notelor de observaţie se pare că poluarea luminoasă şi atmosferică era destul de puternică în centrul Parisului, magnitudinea limită a cerului lui Messier fiind în jur la 5-5,5, ceea ce corespunde cu cerul de la marginea oraşelor contemporane actuale. Cuplat cu calitatea inferioară a telescoapelor lui Messier faţă de ceea ce există astăzi, se poate explica de ce există erori în notele lui de observaţie.

 

Maratonul Messier este o competiţie inventată de mai mulţi astronomi amatori americani şi spanioli în anii ’70. Încă de la invenţia lui maratonul şi-a atras atât susţinători, dar şi critici. Principala critică adusă este cea că observarea rapidă a obictelor Messier, nu permite studierea aprofundată a fiecăruia. Însă nimic nu împiedică pe astronomul amator să se reîntoarcă cu altă ocazie la acel obiect şi să îl observe în amănunt. Scopul maratonului Messier este competiţia, încercarea de observare a unui întreg catalog contra timp – o noapte. Maratonul aduce la nivel individual satisfacţia de observa într-o singură noapte tipurile principale de obiecte de cer profund – galaxii, nebuloase difuze şi planetare, roiuri globulare şi deschise – singur sau împreună cu alţi amatori.

 

Maratonul Messier s-a născut într-o perioadă în care monturile computerizate nu existau, astfel ca maratonul pune accentul pe cunoştinţele de orientare pe cer şi localizare manuală a obiectelor folosind hărţi cereşti tipărite şi experienţa astronomului amator. Monturile computerizate la care avem acces în prezent nu iau din farmecul maratonului, ci dimpotrivă îl îmbogăţesc şi permit astronomilor să se bucure de farmecul obiectelor de cer profund mai simplu şi în acelaşi timp să înveţe poziţia şi caracteristicile lor asistat de facilităţile incluse în aceste monturi.

 

În funcţie de locaţia fiecărui observator pe Pământ sun vizibile un număr diferit de obiecte Messier, întrucât acestea nu sunt distribuite la fel pe sfera cerească. Există regiuni de cer cu obiecte foarte multe precum constelaţia Fecioarei (Virgo), Coma Berenices, Sagetator, Carul Mare si Gemeni, însă sunt şi zone complet lipsite de obiecte Messier. Intrucat Charles Messier si-a alcatuit catalogul în urma observaţiilor realizate din Paris, doar din emisfera nordică sunt vizibile toate obiectele. Pentru latitudinea Românieie cel mai bun moment de observat este cuprins între jumătatea lunii martie până la sfârşitul acesteia. La începutul lui martie obiectele de seară sunt uşor de observat, însă cele care răsar la est mai târziu nu ajung suficient de mult deasupra orizontului înaintea crepusculului de dimineaţă. Însă cu trecerea zilelor acestea din urmă vor răsări din ce în ce mai devreme şi se vor afla mai sus desupra orizontului fiind mai uşor de observat. Singurul obiect ce nu poate fi observat pe cerul dimineţii este M30 – un roi globular de stele, astfel, că cel puţin pentru România maratonul messier se reduce la 109 obiecte.

 

Majoritatea obiectelor Messier se pot observa cu un binoclu 10X50mm de pe un cer negru, fără poluare lumioasă, însă sunt recomandate instrumente mai mari. Astfel instrumentele minimale recomandate pot fi un refractor de 80mm, un reflector newtonian de 114mm, un binoclu de 80mm. Desigur, cu cat instrumentul este mai mare, cu atat sunt mai usor de observat obiectele. Pentru galaxii, nebuloase difuze, roiuri deschise trebuie folosite puteri mici de mărire, iar pentru nebuloase planetare şi roiuri globulare puteri de mărire mai mari. Locul de unde realizaţi maratonul trebuie să aibă un orizont jos spre vest, sud şi est pentru a putea observa obiectele care nu se ridică mult deasupra orizontului şi cele care apun repede. Cerul trebuie să fie cât mai lipsit de poluare luminoasă, astfel că zonele recomandate sunt înafara oraşelor. Pentru găsirea obiectelor aveţi nevoie de un atlas stelar precum Sky Atlas 2000, Uranometria, precum şi o listă cu toate obiectele în ordinea recomandabilă pentru observare.

 

În acest an Astroclubul BOREALIS organizează in premiera maratonul Messier. Locatia propusa este dealul Feleacului. Datorita conditiilor meteo variabile data exacta va fi stabilita pe moment si anuntata pe lista de discutii a astroclubului. In curand vom updata situl cu hartile necesare cautarii pe cer a fiecarui obiect Messier si ordinea recomandata pentru observarea acestora. Vă invităm să participaţi şi să vă bucuraţi împreună cu noi!

 

 PARTENERI STARMAX Astronomie - Magazin de telescoape si lunete astronomice, binocluri si microscoape